ment ind Fatos, In act?". dresata paranta onal-o n part GA pu 60 TEXTUL D Ce schimbătoare e la munte Lumina; cât ai scăpăra, Un curcubeu a-ntins o punte Din casa mea pân'la a ta. Pentru a fi mai uşor de recunoscut, stelele vizibile 6p cu ochiul liber au fost grupate pe zone astfel încât dese- nul obținut să semene cu figuri de oameni, animale sau obiecte. Cu timpul, desenele au fost înlocuite cu figuri geometrice simple, care se obțin unind cu linii drepte anumite stele ale constelației. În prezent, o constelație este asociată cel mai adesea cu o suprafață de pe bolta cerească, exprimată în grade pătrate de cer, o grupare aparentă de stele, care, unite printr-o linie imaginară, se aseamănă cu un anumit obiect, animal, zeu etc. Numărul constelațiilor a variat în decursul timpului de la 48 la 131. 11033 Şi-un gând, un gând nebun îmi vine! - Aşa-s poeții uneori - Să mă avânt până la tine Pe puntea asta de culori. Cu fruntea de lumini brăzdată Să urc tăriile cereşti Şi, când nici nu te-aştepţi, deodată Să-ți bat cu degetu-n fereşti... TEXTUL 2 BOLTA CEREASCĂ Bolta cerească cu puzderia ei de stele a aprins imaginația oamenilor din momentul în care ei şi-au ridicat conștient ochii spre cer. Cunoașterea cerului, una dintre problemele de bază ale astronomiei de poziție, înseamnă, în primul rând, cunoașterea constelațiilor, grupări de stele concepute în vremuri imemoriale. CONSTELAȚIILE 1: C Dar când să urc, frumoasa punte S-a dărâmat, - ş-acuma norii Au tras perdeaua cătră munte: Nebuni sunt, Doamne, visătorii! (Dimitrie Anghel, Curcubeul) 12
O tema comuna a celor dua texte ,va roooog!!!!!