pagina 1.
Povestea unui fulguleț răzlet
după Maria Ioana Vasiloiu
A fost odată, undeva, sus-sus în înaltul cerului, un loc unde zăpadă mergeau la şcoală. Acolo, învățătorul lor, Marele Fulg, 1 grijuliu, căci voia să facă din ei nişte zburători îndrăzneţi şi p În acea dimineaţă de iarnă, Marele Fulg a strigat catalogul grăit învǎţǎceilor: - Astăzi e o zi mare pentru voi, dragii mei! Veți zbura singur prima oară. Ați fost elevi silitori, v-ați făcut temele, aşa că nu-mi decât să vă îndemn la drum. Nu-mi fac griji pentru niciunul, fin că o să vă descurcați de minune. -Ce bine! Ce bine! Azi o să zburăm! - Haideți repede! Toți fulgii să fie gata de zbor, a spus Marle Sărutați-vă părinții înainte de plecare. Ceata fulgilor a început să forfotească. Dolofani şi pufosi, fulgi mici se împingeau, se ciorovăiau, ţopăiau prin văzduh şi îsi c ochi părinții, care se așternuseră să vadă ce ispravă vor face Un fulgulet stătea deoparte, răzleţ, pitulându-se după fustele tui, Fulguleasa, gătită cu o bonetă numai din dantelute de gheata - Şi dacă eu nu vreau să zbor? întrebă fulgulețul. N-am niciun Nu vreau să zbor şi gata! -Asta nu se poate, interveni bunica. Toţi fulgii în vârstă de zi trebuie să-şi facă ucenicia: azi o să zburați doar cât durează de vânt. Apoi vă întoarceţi acasă. În fiecare zi câte puțin, să înväy să vă lăsați purtați de aer, cum să dansaţi fără să amețiți și cum s aşezaţi lin pe pământ. Ai să vezi ce mult o să-ți placă! -Ba ştiu eu că n-o să-mi placă! scânci fulgulețul. - Ei, gata cu răsfățul. Hai, sărut-o pe bunica. Când eşti sus, in vista simți fericit ca nimeni altul. Și bunica i puse fulgulețului căciulita instelata
