6. Precizează, în două - trei enunţuri, o trăsătură a băiatului, identificată în fragmentul de mai Câte examene la sfârşitul lunilor! Ce de osteneală!» Îmi păru bine că găsii pe mama la uşa jos, şi mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o secvenţă: Eu îmi ziceam în mine: «Asta e abia ziua dintâi, mai sunt încă nouă luni! Ce de muncă! şcolii, căci simțeam nevoia de a mă arunca în brațele ei.". va rog rapid ! dau corona si 50 de puncte ​