"Suferința este şcoala concesivității. A învăţa să suferi este a învăța să ierți. De ce ierti? Fiindcă în durere te desprinzi progresiv de lucruri. In dis- perare, desprins de tot, ierți totul. Omul normal şi cel mediocru, ataşaţi de lumea înconjurătoare, interesați de frământările meschine (...) nu pot să ierte nimic, fiindcă atașarea de lucruri duce la iluzionare şi la un fals abso- lutism. Ei așteaptă totul de la timp, de aici şi rolul surprizei în viața acestora. Și, atunci este explicabil de ce un om care suferă, chiar lipsit de cultură, nu poate fi mediocru. (Emil Cioran, Revelațiile durerii)"

Daca puteti sa mi scoateti ideiile principale, va rog.​